cântec de departe

Rassa tan creis e monta e poia
cela qu'es de totz engans voia
sos pretz a las autras enoia
qu'una no-i a que ren i noia
que-l vezers de sa beutat loia
los pros a sos ops cui que coia
que-lh plus conoissen e-lh melhor
mantenon ades sa lauzor
e la tenon per la gensor
e sap far tan entier'onor :
no vol mas un sol preiador.

Rassa domn'ai qu'es fresca e fina
conhda e gaia e mesquina :
pel saur ab color de robina
blanca pel cors com flors d'espina
coude mol ab dura tetina
e sembla conil de l'esquina
a la fina fresca color
al bo pretz et a la lauzor
leu podon triar la melhor
cilh que si fan conoissedor
de me ves qual part eu ador.

Rassa als rics es orgolhoza
e fai gran sen a lei de toza
que no vol Peiteus ni Toloza
ni Bretanha ni Saragoza
ans es de pretz tan enveioza
qu'als pros paubres es amoroza
pois m'a pres per chastiador
prec li que tela car s'amor
et am mais un pro vavassor
qu'un comte o duc galiador
que la tengues a dezonor.

Rassa rics om que re no dona
ni acolh ni met ni non sona
e que senes tort ocaisona
e qui merce-lh quier no perdona
m'enoia e tal persona
que servizi no guizerdona
e li ric om cassador
m'enoian e-lh buzacador
gaban de volada d'austor
que ja mais d'armas ni d'amor
no parlaran om entre lor.

Rassa aisso-us prec que vos plassa :
rics om que de guerra no-s lassa
ni no s'en recre per menassa
tro qu'om si lais que mal no-lh fassa
val mais que ribiera ni cassa
que bo pretz n'acolh e n'abrassa
Maurin ab N'Aigar son senhor
te om per bon envazidor
e-l vescoms defenda s'onor
e-l coms deman la-lh per vigor
e veiam l'ades al pascor.

Mariniers vos avetz onor
e nos avem camjat senhor
bon guerrier per torneiador
E prec a-N Golfier de la Tor
mos chantars nol fassa paor.

Papiols mon chantar recor
en la cort mon mal Bel Senhor.

bertran de born - rassa

(Rassa, într-atât creşte şi se preamăreşte şi se înalţă cea care este lipsită de orice înşelătorie, că meritele sale neplăcute sunt dinaintea celorlalţi şi nu se află nici o doamnă căreia să nu-i stârnească vreo neplăcere; căci doar la vederea frumuseţii ei şi numai ce şi-a câştigat pe cei viteji în slujba sa (oricine ar fi ei), iar cele mai luminate şi cele mai delicate o preaslăvesc, ţinând-o drept cea mai nobilă dintre toate; căci ea ştie să-şi împartă atât de desăvârşit graţiile, încât nu doreşte decât un singur slujitor.

Rassa, este o doamnă proaspătă şi fină şi veselă , pe de-a-ntregul tânără: are şuviţe bălaie de culoarea rubinului şi un trup alb ca de lămâiţă; umăru-i gingaş şi tare-i e pieptul, iar spatele-i arcuit asemeni celui al unui iepure. Din alcătuirea-i pură şi desăvârşită, din înaltele-i merite şi laude ce i se aduc, pot afla cu uşurinţă că este cea mai de seamă, acei care spun că ştiu către cine merge lauda mea.

Rassa, este mândră cu cei puternici, ceea ce dovedeşte înţelepciunea acestei fecioare: căci nu râvneşte nici la Poitiers, nici la Toulouse, nici la Bretagnia, nici la Saragosa, ci caută într-atât valoarea încât dăruieşte dragostea sa celor bravi, chiar de aceştia nu sunt nobili. Şi pentru că m-a luat drept sfetnic, o rog să poarte la mare preţ dragostea sa şi să aleagă mai degrabă un vavasor curajos unui conte sau duce prefăcut care ar acoperi-o de ruşine.

Rassa, puternicul ce nu dăruieşte nimic, cel care nu găzduieşte pe nimeni, nu dăruieşte pe nimeni, nici nu glăsuieşte cuvinte curtenitoare, care fără pricină caută sfadă şi nu iartă atunci când i se cerşeşte îndurarea; îmi displace oricine care nu înapoiază ajutorul primit; la fel cum nu îmi plac nici cei mai mari, iubitori de vânătoare şi vânători cu şoimul şi cei ce se laudă cu zborul lui şi care între ei nu suflă o vorbă despre faptele de arme sau despre iubire.

Rassa, iată, pleacă-ţi urechea: un om de vază care nu se depărtează de faptele de arme şi nu renunţă la lupte până ce duşmanii săi nu încetează să-l mai ameninţe este mai de preţ decât un iubitor de pescuit sau de vânătoare, căci gloria sa va fi mai mare şi va dura mai mult. Maurin, luptând împotriva seniorului său, Aigar, şi-a câştigat faima. Fie ca vicontele să-şi apere binele său, pe care contele îl cere prin puterea sa şi fie să-l vedem numaidecât printre noi, în vremea Paştilor!

Marinari, voi aveţi onoare, însă noi am schimbat un senior luptător de seamă pe unul iubitor de turniruri. Îl rog pe messire Golfier de la Tour să nu-şi facă griji de cântecul meu.

Papiol, du cântecul meu până la curtea răului meu Bun Domn!)